Iarna pe uliţa Aradului

      După un timp de liniște, o nouă provocare în preajma sărbătorilor de iarnă este pe cale să apară. Centrul Local Phoenix Arad ne-a invitat cu bucurie în suflete într-un nou camp, acesta având ca temă Crăciunul, pentru a sărbatori împreună acest eveniment. Bineînţeles că temerari din C.L.Deva au răspuns la provocări Crăciunului şi s-au bucurat tare că vor petrece din nou zile de neuitat cu alți cercetași din țară. 

       Cu haine grose pe noi, rucsaci în spate, chitări în mâini şi voie bună în suflete, ne întâlnim pe data de 21 decembrie în gara din Deva pentru a pleca în călatoria pe ulița Aradului. După câteva ore de acordat chitări, schimbat corzi şi făcut poze ajungem la destinația propusă, unde liderii Aradului ne așteaptă cu zâmbetul pe buze şi cu brațele larg deschise ca de fiecare dată. Luând Aradul la picior şi la tramvai, ajungem la cabana de la Lunca Mureșului, unde urmează să petrecem împreună cu C.L.Pheonix Arad şi cu C.L Licos Timișoara. 

     Activitățile au început şi, împărţiți acum pe patrule, oamenii de zăpadă, renii şi elfii sunt rugați să își construiască câte un simbol, un strigăt şi un alt nume reprezentativ. Împodobirea bradului,  prezentarea patrulelor, jocurile şi cântecele la chitară au fost incluse în acea seară. A doua zi, dimineața, bucuroși şi plini de entuziasm de parcă ar fi venit moșu’, începem activitățile. Zvonurile umblau de colo-colo că ar fi o tiroleana lungă şi când te laşi purtat de ea, simți că mergi cu sania lui Moş Crăciun. Se spunea că era fantastic. Era adevărat! O trioleană luuuungă ne așteptă afară, dar pentru a avea acces la ea trebuia să îndeplinim nişte sarcini. După o pauză bine meritată aflăm că Moș Crăciun s-a împiedicat de tireoleana noastră şi și-a pierdut câteva dintre obiecte în preajma cabanei. Ghicitori am dezlegat şi obiecte am returnat pentru a îndeplini fapta bună de cercetaș pe ziua aceea. Activitățile au decurs bine în acea seară, de la jocuri între patrule până la sosirea lui Moş Crăciun şi stat la povești cu ceai. Campul „ Iarna pe uliță”  ediția a III-a era pe cale de a se încheia, dar nu înainte de decernarea premiilor pentru patrule. Surpriza din partea Centrului Local Arad a fost un concert suținut de Vali, şeful centrului local, şi band-ul. A fost unul dintre cele mai frumoase concerte pe care le-am auzit, mai frumos de atât nu știu dacă se putea.  

     Dimineața, triști din cauza despărţirii, ne-am îndreptat spre gară să mergem acasă, unde ne așteptau părinți şi prăjiturile. A fost un camp pe cinste şi un început de vacanță de iarnă minunat.

Al vostru în cercetășie, Liviu Cotoi, temerar-Unitatea Dracon.

Unitate şi Prietenie: UP 15

Festivalul de anul acesta a fost o experienţă inedită, care mi-a depăşit aşteptările, din toate punctele de vedere. După o zi obositoare la şcoală, am fugit spre trenul cu care urma să „evadăm” timp de patru zile magice în Alba Iulia. Primele acorduri ale chitării şi versurile folk ne introduc  în atmosfera specific cercetăşească. Nici nu ne-am dat bine seama cum a trecut timpul, că eram deja în sala de sport ce urma să fie UPub-ul, plină de cercetaşi din toată România, înbrăţişându-se, fericiţi de revedere. În mod natural, ne-am trezit povestind, râzând, jucându-ne şi făcând poze, întrerupându-ne doar ca să ne ducem bagajele în sala în care urma să ne petrecem cele trei nopţi de festival.

Cu ocazia acestui camp am aflat cât de mulţi cercetaşi au pasiuni şi hobby-uri comune cu ale noastre. Încet, încet, grupurile de volei, Jungle Speed, cântat, boardgames s-au mărit, le fel ca şi numărul de noi prieteni. Toate astea s-au prelungit până aproape de dimineaţă pentru ca, după trei ore de somn, să te trezeşti ca să îţi cauţi bocancii.

30 noiembrie: Prima sesiune de ateliere a adus din nou laolaltă cercetaşi cărora le place să zâmbească, să deseneze, să se joace, să înveţe, ori să trăiască intens, ajutându-i şi pe alţii mai puţin norocoşi să se bucure de lucruri mărunte. Competiţia breslelor ne-a rezervat o surpriză: un treasure-hunt complex prin cetatea Albe Carolina. În plus, întunericul a făcut totul şi mai interesant: probe inteligent construite, confruntări epuizante, surprize amuzante şi lucru în echipă. Ziua s-a încheiat din nou cu o noapte nedormită, dar în niciun caz pierdută.

1 decembrie: Am început  Ziua României cu o nouă sesiune de ateliere, similare celor din ziua precedentă, dar la fel de folositoare şi de amuzante. Apoi, pentru că suntem români şi ne iubim ţara, am asistat la unele dintre activităţile şi momentele pregătite de cei din Alba Iulia pentru a celebra cei 94 de ani de la Marea Unire. Cel mai frumos şi mai emoţionant moment al zilei şi al întregului Festival a fost, însă, reînvierea tradiţiei paradei făcliilor. În acest an, peste 300 de cercetaşi au defilat cu torţe prin cetate, dând startul focului de artificii, un minunat spectacol ce ne-a impresionat până la lacrimi.

Încărcaţi cu un puternic sentiment patriotic, dar şi de recunoştinţă că am avut ocazia şi onoarea de a aduce românilor din toată ţara cel puţin un zâmbet, ne-am îndreptat spre UPub, unde fiecare centru local s-a prezentat cum a ştiut mai bine. Cea mai amuzantă parte a serii a fost cea a provocărilor. Toţi cercetaşii au trecut pe la celelalte centre locale, testându-şi viteza, agilitatea, memoria, cultura generală, învăţând lucruri noi sau încercând să nu se ude ;)

Festivitatea de încheiere a UP 15 a venit mai repede decât ne-am dorit, însă am început un nou „AMR”, petrecând o ultimă noapte albă în acest camp, în sala de sport ce a fost, timp de patru zile, „acasă” pentru sute de cercetaşi din toată ţara.

2 decembrie: Ultimele farse, îmbrăţişări lungi şi fuga către gară descriu ziua plecării către casă. Pe tren începem să ne dăm seama că mâine mergem din nou la şcoală şi, cu un sentiment de bucurie că am fost acolo, amestecat cu unul de tristeţe că am plecat, ne-am trezit din nou în gara din Deva, unde ne vom întoarce curând pentru următoarele campuri.

A voastră în cercetăşie, Amalia Bohatereţ, explorator