This is Deva! Scouting Deva!: Unitate şi Prietenie: UP 15

Festivalul de anul acesta a fost o experienţă inedită, care mi-a depăşit aşteptările, din toate punctele de vedere. După o zi obositoare la şcoală, am fugit spre trenul cu care urma să „evadăm” timp de patru zile magice în Alba Iulia. Primele acorduri ale chitării şi versurile folk ne introduc în atmosfera specific cercetăşească. Nici nu ne-am dat bine seama cum a trecut timpul, că eram deja în sala de sport ce urma să fie UPub-ul, plină de cercetaşi din toată România, înbrăţişându-se, fericiţi de revedere. În mod natural, ne-am trezit povestind, râzând, jucându-ne şi făcând poze, întrerupându-ne doar ca să ne ducem bagajele în sala în care urma să ne petrecem cele trei nopţi de festival.

Cu ocazia acestui camp am aflat cât de mulţi cercetaşi au pasiuni şi hobby-uri comune cu ale noastre. Încet, încet, grupurile de volei, Jungle Speed, cântat, boardgames s-au mărit, le fel ca şi numărul de noi prieteni. Toate astea s-au prelungit până aproape de dimineaţă pentru ca, după trei ore de somn, să te trezeşti ca să îţi cauţi bocancii.

30 noiembrie: Prima sesiune de ateliere a adus din nou laolaltă cercetaşi cărora le place să zâmbească, să deseneze, să se joace, să înveţe, ori să trăiască intens, ajutându-i şi pe alţii mai puţin norocoşi să se bucure de lucruri mărunte. Competiţia breslelor ne-a rezervat o surpriză: un treasure-hunt complex prin cetatea Albe Carolina. În plus, întunericul a făcut totul şi mai interesant: probe inteligent construite, confruntări epuizante, surprize amuzante şi lucru în echipă. Ziua s-a încheiat din nou cu o noapte nedormită, dar în niciun caz pierdută.

1 decembrie: Am început Ziua României cu o nouă sesiune de ateliere, similare celor din ziua precedentă, dar la fel de folositoare şi de amuzante. Apoi, pentru că suntem români şi ne iubim ţara, am asistat la unele dintre activităţile şi momentele pregătite de cei din Alba Iulia pentru a celebra cei 94 de ani de la Marea Unire. Cel mai frumos şi mai emoţionant moment al zilei şi al întregului Festival a fost, însă, reînvierea tradiţiei paradei făcliilor. În acest an, peste 300 de cercetaşi au defilat cu torţe prin cetate, dând startul focului de artificii, un minunat spectacol ce ne-a impresionat până la lacrimi.

Încărcaţi cu un puternic sentiment patriotic, dar şi de recunoştinţă că am avut ocazia şi onoarea de a aduce românilor din toată ţara cel puţin un zâmbet, ne-am îndreptat spre UPub, unde fiecare centru local s-a prezentat cum a ştiut mai bine. Cea mai amuzantă parte a serii a fost cea a provocărilor. Toţi cercetaşii au trecut pe la celelalte centre locale, testându-şi viteza, agilitatea, memoria, cultura generală, învăţând lucruri noi sau încercând să nu se ude ;)

Festivitatea de încheiere a UP 15 a venit mai repede decât ne-am dorit, însă am început un nou „AMR”, petrecând o ultimă noapte albă în acest camp, în sala de sport ce a fost, timp de patru zile, „acasă” pentru sute de cercetaşi din toată ţara.

2 decembrie: Ultimele farse, îmbrăţişări lungi şi fuga către gară descriu ziua plecării către casă. Pe tren începem să ne dăm seama că mâine mergem din nou la şcoală şi, cu un sentiment de bucurie că am fost acolo, amestecat cu unul de tristeţe că am plecat, ne-am trezit din nou în gara din Deva, unde ne vom întoarce curând pentru următoarele campuri.