duminică, 30 august 2009

Scoutland 2009 - Taramul Fericirii

După multe aşteptări, a sosit şi Campul Naţional de Temerari “Scoutland” 2009. Aşa că în dimineaţa zilei de 9 august, plini de entuziasm, noi, temerarii C.L. Deva, alături de liderii noştri Alexandra şi Radu, am pornit cercetăşeşte spre Padiş. După un drum foarte lung şi… amuzant, am ajuns pe ploaie în locul de campare, ne-am montat corturile şi, foarte veseli, am început să cercetăm zona [am descoperit Cacaland-ul :)], oamenii şi … am aşteptat înfometaţi prima cină. Apoi, a avut loc deschiderea campului, unde am fost introduşi în povestea Scoutland şi am cântat la primul foc de tabără.


A doua zi, adică luni, în camp s-au împărţit temerarii pe subcampuri şi au construit mese, iar C.L. Deva a ridicat un adăpost local, devenit apoi … naţional! Din nefericire, mie îmi recidivase conjunctivita, aşa că mi-am petrecut ziua în Cluj, pentru a primi încuviinţare medicală că pot rămâne în camp, alături de prietenii mei[ceea ce s-a şi întâmplat]. Doar că… Maia a trebuit să plece fiindcă era răcită, aşa că devenii tot nu au fost împreună cu toţii.


A treia zi, Ţinutul de Miazăzi [în care eram eu şi patrula mea], am avut atelierele de prim-ajutor şi hârtie manuală, în timp ce Ţinutul de Miazănoapte [unde era cealaltă patrulă deveană], au avut atelierele de tradiţii şi legende şi meteo. Ziua s-a terminat cu muuulte cântece, începuturi de prietenii şi ploaie.


A patra zi, de dimineaţă, a plouat, aşa că nu am plecat în “marele hike”, ci am avut doar un mini-hike[atât Ţinutul de Miazăzi, cât şi cel de Miazănoapte]. După-amiaza am jucat multe jocuri, iar seara au ajuns în camp francezii drăguţi din Marsilia şi am avut un Night-game: Capture the flag. Ce a fost frumos în acest Night-game a fost că am putut vedea ploaia de stele:), căci s-a trişat şi până la urmă nimeni nu şi-a recuperat steagul.


A cincea zi a fost foarte distractivă. De dimineaţă, Ţinutul de Miazăzi a avut atelierul de tradiţii şi legende, unde am aflat povestea vieţii unei tanti denumită de noi “tanti Albalact” şi am mâncat plăcinte, în timp ce temerarii din Miazănoapte învăţau cum să acorde primul-ajutor. După- amiaza, noi am fost la meteo, unde am învăţat toate tipurile de nori şi am văzut gheţarul de la Focul Viu, iar cei din Miazănoapte au făcut hârtie manuală. Seara a fost poate cea mai frumoasă, căci s-au format şi câteva cupluri [Irina-Manase, Raluca-Ozzy etc:)], s-au cântat foarte multe cântece şi am vorbit mult cu francezii. :)


În a şasea zi, adică vineri, am avut marele hike, care a fost foarte tare fiindcă am mers tot C.L. Deva prezent în camp, inclusiv Ale, Radu, Ruxi şi Irina. Am vizitat Cetăţile Rădesei, am avut un mic atelier de orientare, am mâncat plăcinte de la tanti Albalact şi…ne-am rătăcit. Pe deasupra, am avut şi câteva mici probleme de sănătate [Ralucăi îi cedaseră genunchii, Andreei i se crăpase pielea în talpa, iar Zaha a vărsat…iar!!], dar totul s-a terminat cu bine, chiar dacă hike-ul a devenit unul nocturn şi încă pe un drum destul de periculos. Dar am ajuns cu bine în camp, unde ne aşteptau focul, cântecele şi somnul, aşa că ne-am bucurat foarte mult că am trăit această… “experienţă”.


În a şaptea zi am avut mult-aşteptata olimpiadă :) . Totul a început cu 13 provocări pe care le aveam de îndeplinit pentru a ne recupera steagul. Am făcut absolut tot ce ni s-a cerut [inclusiv ridicatul lui Iulian:)], după care ne-am primit steagul şi am plecat în olimpiada propriu-zisă. Acolo, am avut mai multe probe: podul făcut dintr-un trunchi de copac, târâtul pe burtă sub pânza de păianjen, setul de întrebări despre ce am învăţat la ateliere şi mutatul sacului cu noi pe el, dar eu şi Diana am participat doar la primele 3, fiindcă ni s-a făcut rău. După ce ceilalţi au găsit floarea de crin şi s-au întors în camp, şi noi am ajuns, purtate pe braţe, la liderii noştri, care ne-au vegheat cu mult drag. În timp ce noi zăceam, temerarii din camp au recuperat steagul ONCR-ului, care le fusese furat de salvamontişti şi dat înapoi doar în schimbul tuturor eugeniilor deţinute de noi. Dar eu, Irina şi Diana am plecat acasă, fiindcă ne era foarte rău, şi am lăsat în urmă primul nostru camp naţional [în care ne-am făcut mulţi prieteni, ne-am dobândit porecle şi chiar eşarfe de lider]. Cei rămaşi în camp au asistat la depunerea câtorva promisiuni, după care a urmat o fiesta şi festivitatea de închidere a Scoutland-ului 2009. Ca să adaug şi o notă “amuzantă”, vă voi prezenta ordinea bolilor din C.L. Deva: Petra-conjunctivită, Maia-răceală, Andreea şi Raluca- probleme cu picioarele, şi ordinea în care s-a vărsat: Zaha, Petra, Diana, Tedi, Adi, Denise şi Alexandra:).


Tot ce pot să mai spun este că a fost un camp frumos, în care am învăţat o grămadă de lucruri, ne-am facut mulţi prieteni şi am simţit, cu ajutorul anumitor oameni frumoşi, ce e cercetăşia. Alexandra, Ruxi, Radu, vă mulţumim, vă iubim şi ne va fi foarte dor de voi! Irina, şi pe tine te iubim:) şi abia aşteptăm să ne fii lideră!

Gata oricând!


A voastră în cercetăşie,

Petra “Orbete” Trifon, patrula “Acvilele prietenoase”.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu