Cupa Izvoarelor 2013

Impresii din prima zi de camp imortalizate in jurnalul patrulei de catre Hompot Tiberia, exploratoare:

Azi, într-o zi noroasă de joi, am plecat în număr destul de mare, spre județul Vâlcea la Cupa Izvoarelor. Entuziasmați și fericiți, ca de obicei, am ajuns în satul Perișani, unde autobuzul ne-a lăsat să ne continuăm drumul cu rucsacul în spate. Dupa destul de mult timp de organizare, am plecat spre satul Mlăceni, la locul de campare, și am parcurs 4 km pe jos. Ploaia a fost un obstacol obositor atât pe drum cât și în timpul montării corturilor.

Timpul a trecut extrem de repede chiar daca drumul a fost anevoios si cele doua opriri pentru a ne trage sufletul au fost scurte. Intr-un final am ajuns in locul de campare, uzi pana la piele unde foarte grabiti am montat corturile si ne-am ancorat in ele, incercand sa ne ferim de ploaie. Dupa vreo 2 ore de ploaie puternica, nu s-a ivit soarele dar, macar nu mai ploua deloc. Am inceput sa ne adunam la foc, sa jucam diferite jocuri simtind in suflet mandria de a fi cercetasi. La ora 11:30 s-a dat stingerea care pe noi ne-a prins la focul de tabara cantand si distrandu-ne. Pe la ora 12 am intrat in corturi si am inceput, unii sa dormim, altii sa scriem.

Impresii din camp imortalizate de catre Bledea Bogdan, explorator:

Cercetășia nu poate fii descrisă în cuvinte. Trebuie să fii acolo, în mijlocul pădurii, cu rucsacul în spate, cu harta și busolă în mână că să simți cu adevărat ce înseamnă cercetășia. Nu te poți numi cercetaș dacă renunți atunci când este mai greu.

 Primul meu câmp a fost în Rm. Vâlcea, mai exact în Perișani. După câteva ore care mi s-au părut o veșnicie, am ajuns în Perișeni. Afară ploua, așa că ne-am adăpostit într-o clădire în construcție, unde așteptam cu toții să plecăm înspre Mlăceni. După 20 de minute, ploaia dădea semne că ar înceta, așa că o luăm entuziasmați din loc.

 Ni s-a spus că sunt doar 4km până în Mlăceni. Piece of cake, până la un moment dat când, ploaia parcă își făcea simțită prezența. "E doar o ploaie mică", îmi spuneam, "oare ce se poate întâmpla ?!". Exact. A început să plouă torențial, și nici măcar nu eram la jumătatea drumului. Așadar, drumul a fost un chin pentru mine, și din cauza ploii, dar și din cauza rucsacului enorm de greu pe care-l aveam în spate. La cât de puternic ploua, pelerina era doar un simplu obiect de vestimentație, deoarece ploaia tot pătrundea prin ea. Cu rucsacul mai greu cu vreo 5kg din cauza ploii, deși era și așa foarte greu, am ajuns în sfârșit, în Mlăceni.

Ajunși în câmp, am fost îndrumați spre subcampul unde urmă să ne stabilim. Peste tot, se așezase o ceată foarte deasă, vizibilitatea fiind foarte scăzută. Am fost nevoiți să montăm corturile pe ploaie. Vremea a rămas posomorâtă, așa că am fost obligați să ne petrecem încă vreo 2 ore bune, în cort. În tot acest timp, am învățat sa joc Jungle Speed.

După ce ploaia încetase, ne-am adunat toți în jurul focului, pentru a ne încălzi și pentru a ne usca hainele. Înspre seară, ne-am adunat cu toții într-un cort și ne-am apucat să facem mămăligă. "Mai trebuie sare !" se auzea din cort. Nici nu am apucat să o iau de pe foc, că se terminase. Stingerea s-a dat la ora 23:30.

A două zi a început în forță, cu sunetul inconfundabil al goarnei. Pe la ora 10, au început festivitățile de deschidere a Cupei Izvoarelor. Pe urmă, s-au desfășurat diferite ateliere, cum ar fii tir cu arcul, darts, prim ajutor, istoria cercetășiei, radiotelefonie. Și nu în ultimul rând, concursul de orientare cu busola. Eram foarte nerăbdător în vederea concursului de orientare. Mi s-a înmânat foaia cu azimuturile, după care o iau la fugă înspre primul checkpoint. Acolo mă întâlnesc cu un tip de la CL Hunedoara. Am mers amândoi spre al doilea checkpoint. Și am continuat așa până la checkpointul 6, care era de negăsit. Apoi o zăresc pe Amalia. După ce ni s-a alăturat, am continuat să căutăm toți checkpointul 6. Eu coborâm de pe un deal, când m-am împiedicat de un bolovan, și am căzut într-o tufă de ienupăr. Când ridic capul, găsesc compostorul mult căutat. Ce bucurie pe mine ! Nu mai țineam cont de mâncărimea provocată de acea tufă de ienupăr, și am continuat așa, până la ultimul checkpoint, care, ca și checkpointul 6, era de negăsit. Am căutat 5 minute după compostorul ăla nenorocit până să îl găsesc. O iau la fugă înspre organizatori și termin traseul în 24 de minute.               

Pe urmă au urmat jocuri care mai de care mai distractive. A urmat o probă de cultură generala, despre fauna și flora locului, noțiuni de prim ajutor, noțiuni de supraviețuire, și nu în ulimul rând, despre istoria cercetășiei. Înspre seară, după proba de talent, ne-am apucat să facem un foc în afară câmpului. După vreo 20 de minute, organizatorii au venit la noi, spunându-ne că trebuie să stingem focul. Am copt cartofi în jarul care a rămas. Stingerea, și de data asta, a fost la oră 23:30.

A treia zi, de dimineață, plecau pe rând, în hike, temerarii, urmați de exploratori. Cea mai așteptată parte a campului a început, și urma să ne descurcăm excellent. Fiind ultima patrulă care a plecat în hike, ne-am descurcat foarte bine, întrecând pe drum 4-5 patrule. Pe drum am avut parte de diferite checkpoint-uri cu diferite provocări, care mai de care mai interesante. Am început cu recunoașterea unor urme de animal și am terminat cu o problemă de logică. Ne-am distrat pe cinste și am făcut și treabă bună. Când am ajuns în camp, am avut parte de o surpriză plăcută, Tibi adusese pepene verde. După aceea, am mers să facem baie în rău. Până înspre seară, am jucat o mulțime de jocuri cercetășești. Seara, la focul de tabără, ne-am apucat să cântăm, până înspre dimineață. Nu am rezistat până la răsărit, așa că pe la ora 5 m-am dus în cort. Afară plouă cu găleata. Dimineața, eram 6 persoane într-un cort de 3 persoane. Apa pătrunsese în cort, și tocmai pe partea mea. După ce am ieșit din cort, am stors aproape 1 litru de apă din hainele ce le aveam pe mine. Eram înghețat. După ce am strâns corturile, am luat-o ușor, spre Perișani, unde ne aștepta autobuzul, ce avea să ne ducă acasă.

Și așa s-a încheiat o minunată aventură !